Interviu cu scriitoarea Corina Ozon

Spune-ne, mai întâi, ceva despre tine. Ceva ce cititorii ar trebui să ştie despre autoarea romanului Zilele Amanților.
Sunt o femeie obişnuită, veşnic îndrăgostită, nu cred în fidelitate pe termen lung. Dar cred în reinventare. Sunt privilegiată de un job, unde fac ce îmi place: Relaţii Publice într-o companie naţională. Şi înainte am lucrat tot cu plăcere: timp de 12 ani am fost ziarist, 10 ani de televiziune şi 2 de ziar.  

La ce vârstă ai descoperit pasiunea pentru scris şi cine te-a încurajat prima dată că ai talent în acest domeniu?
Mi-a plăcut să scriu de când eram în şcoală generală. Chiar am ţinut şi un jurnal. Cel care m-a încurajat să scriu a fost clasicul şi eternul profesor de română, cine altul?

Zilele Amanților va avea o continuare? Dacă da, spune-ne ceva despre ea.
Da, va avea continuare- „Nopţile amanţilor”. Va fi o carte surpriză pentru cititori, cu multe trăiri şi scene hardcore. Dar care vor aduce un plus. Apare în primăvara aceasta.

Care sunt cărţile care consideri că au avut o influenţă decisivă pentru formarea ta ca om?
În general, eu nu mă las influenţată, mai ales la scris. Cât timp scriu, de exemplu, nu citesc nimic, tocmai pentru a nu fi influenţată. Pot să-ţi spun fără mişto că bagajul cultural de copil mi l-am făcut cu toată colecţia de poveşti nemuritoare şi romane poliţiste. Facultăţile de Litere şi de Jurnalism şi-au făcut treaba însutit.

De ce ai ales Editura Herg Benet?
Pot să spun că editura m-a ales pe mine. Însă oricum i-aş fi ales pentru deschiderea la provocări, curajul de a experimenta şi pentru profesionalism. Sunt mândră că fac parte acum din „literatura feminină a noului val”, alături de Cristina Nemerovschi, Lorena Lupu, Ana Barton, Petronela Rotar.

Ai un scriitor pe care îl consideri un model?
Nu, eventual un mix de mai mulţi scriitori. Nu mă identific cu un anume stil, curent. Scriu cum simt şi am reţinut doar ce mi s-a potrivit.

Care personaj îţi este cel mai drag dintre cele pe care le-ai creat?
Toate personajele îmi sunt dragi. Fiecare dintre ele reprezintă o latură a fiecăruia dintre noi, chiar şi pentru puţină vreme. Sigur, totul a pornit de la cei doi amanţi, Cati şi Mircea, iar aşa ceva nu se uită.

Cui recomanzi Zilele Amanților?
Celor lipsiţi de prejudecăţi, însă şi celor care au visat măcar o dată la o relaţie adulteră, dar nu au avut curajul să o înceapă. Nu pentru a-i împinge în păcat, ci pentru a vedea doar cum e viaţa fără a-i judeca pe alţii.

Ce ai simţit când ţi-ai văzut pentru prima dată cartea pe rafturi?
O mare bucurie. Să ştii că eu nu sunt nici acum pe de-a-ntregul dezmeticită. Îi spun mereu editorului că nu mă consider scriitor. Pare o meserie, iar jobul meu e altul, sunt PR-ist. Sunt de acord cu termenul de „autor”. Mai ales că am şi un blog, pe care a început şi aventura cărţii: iulicika

Pregăteşti ceva în continuare? La ce se pot aştepta fanii?
Am vorbit deja despre volumul 2, însă vor urma şi alte proiecte. Nu pot dezvălui acum detalii. Însă garantez că vor fi surprinzătoare. De două luni, există un fanclub al cărţii, pe Facebook. Numără în jur de 300 de membri, cititori din ţară şi străinătate. Pe data de 7 martie a fost prima întâlnire dintre autor şi fani. Asta din seria celor care pot fi spuse.

Ce părere ai despre legea timbrului cultural?

Nu am avut timp să aprofundez subiectul. Nu am citit întregul proiect de lege, aşa că nu îmi pot da cu părerea fără să am toate datele.

Consideri că autorii români sunt subapreciați?
În ce sens subapreciaţi? De cine? Dacă te referi la modul în care sunt priviţi în străinătate, mă întreb dacă ei există. Însă pentru o promovare, traducere în altă ţară, se pune pe picioare un mecanism întreg de marketing şi business. Dacă ştii ceva asemănător existent şi la noi, te rog să îmi spui.

Ai vreun mesaj pentru alţi scriitori care vor să-si vadă opera pe hartie de tipar?
Sunt un autor debutant. Nu îmi permit să fac recomandări. Însă sunt de părere că cineva care are un text bun spre publicare trebuie să aibă şi noroc de un editor care să simtă potenţialul acestuia. 

Ce le-ai transmite tinerilor cititori ai acestui site şi totodată, ce le-ai transmite celor care ţi-au citit sau îţi vor citi romanul?
Să citească autori români, mai ales contemporani, nu sunt cu nimic mai prejos decât cei străini. Lipseşte doar marketingul necesar integrării lor în circuitul literar universal. Iar literatura, ca orice domeniu, este şi ea în schimbare.
Celor care m-au citit le transmit toată recunoştinţa mea. Oricât ai fi de genial, fără public eşti un tip singur într-o garsonieră confort 3. Celor care mă vor citi le promit că nu vor fi dezamăgiţi, ci chiar îmi vor mulţumi pentru porţiile de veselie.  

Sursa foto: Alex Mazilu