duminică, 31 ianuarie 2016

Interviu cu scriitorul Flavius Simion
















Spune-ne, mai întâi, ceva despre tine Flavius. Ceva ce cititorii ar trebui să știe despre autorul romanului Resurecție.
Niciodată nu mi-a plăcut să vorbesc despre mine, așa că voi fi scurt. Am 19 ani, studiez la facultatea de Jurnalism din București și pe lângă literatură îmi place să joc și în piese de teatru. Iubesc ceaiul verde. Am două surori frumoase de care sunt mândru și îmi plac la nebunie oamenii care zâmbesc.
  
La ce vârstă ai descoperit pasiunea pentru scris și cine te-a încurajat prima dată că ai talent în acest domeniu?
Am început să scriu în 2008, înseamnă că aveam cam doisprezece ani. Eram un puști pe atunci și țineam un jurnal. Susținerea, la început, am primit-o de la familia mea, desigur,  apoi de la profesori și în cele din urmă, de la oameni din domeniul scriiturii.

De ce ai ales Editura Celestium?
De la început am simțit că iau decizia bună, publicând la această editură. A fost un feeling pozitiv încă de la prima vizualizare a planului lor editorial.  

Care sunt cărțile care consideri că au avut o influență decisivă pentru formarea ta ca om?
Au fost mai multe, însă cred că cea mai importantă a fost “De veghe în lanul de secară” al lui J.D.Salinger. M-a captivat această carte, m-a consacrat într-un anume mod. M-a făcut să privesc viața din diferite perspective. Au fost mai multe, însă dacă vorbim despre o influența decisivă, aceasta este cartea. Pe lângă ea, au mai fost și “Portretul lui Dorian Gray”, Saga “Harry Potter” și multe altele.

Dacă te-ai putea întâlni cu un personaj literar, care ar fi acesta și de ce?
Nu știu dacă te referi la un personaj literar din “Resurecție”, dar dacă te referi la ea, mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu Luana, și nu, nu pentru că aș vrea să-i fur iubita lui Andi, ci pur și simplu mi-ar plăcea să îi vorbesc. Dar desigur, și pe Andi mi-aș dori să-l cunosc, ar fi ciudat, ținând cont că el este oarecum un alter ego al meu. Ceva mai tinerel, mai copil. Aceste personaje sunt din cartea mea, “Resurecție”. Însă, dacă ar trebui să mă refer la alte române,  personajul acesta ar fi Harry Potter, desigur. Acum, citind “Cimitirul animalelor” de Stephen King, aș vrea să-l întâlnesc pe Louis Creed și să-i spun să nu facă prostiile pe care le face acum! 

Ce îți place să citești, cât timp aloci zilnic lecturii și ce ți-ai propus să citești în următoarea perioadă?
Acum sunt în febra Stephen King, așa că citesc toată colecția Nemira 2014, urmează “Misery” imediat și “IT”. Din păcate sau din fericire, citesc cam prea mult pe zi, însă, tind să o fac mai mult decât să scriu. Pe listă acum mai am câteva cărți de Agatha Christie, “Labirintul” lui James Dashner, ceva cărți de-ale lui Anne Rice, deci în mare parte eu citesc fantasy, mistery.

Care personaj îți este cel mai drag dintre cele pe care le-ai creat?
Desigur că voi alege personajul principal al cărții, și anume, Andi. Cred că în el am investit cele mai multe emoții și sentimente. Dar eu le iubesc pe toate, și ele sunt pline de emoțiile mele sau ale persoanelor cu care am interacționat când am lucrat la român. Cel mai mult mă inspiră oamenii.

Care este gândul care te ajută să mergi mai departe în momentele dificile, ce te inspiră să lupți în continuare pentru literatură?
Înainte erau persoanele care mă susțineau. Acum, pe lângă ele, cel mai mult mă impulsionează mesajele cititorilor mei, unele ducându-mă și până la lacrimi. Este minunat să simți că emoția cărții tale și-a găsit un locaș în inimile lor. E și mai minunat când știi că românul tău poate schimba ceva, de exemplu să transforme durerea în speranță. Acest sentiment nu prea se poate descrie.

Cui recomanzi “Resurecție”?
Normal că o voi recomanda tuturor, nu? Este o carte despre speranță și despre iubire, despre decizii și alegeri, despre o serie de echilibre: de dragoste și de viață. Nu cred că având personaje în mare parte tinere, cartea mea poate fi recomandată numai tinerilor, am și cititori mai…maturi, ca să le spun așa, și paginile mele au ajuns și în inimile lor. De aici se poate deduce…cărui public aș recomanda-o. TUTUROR!

Pregătești ceva în continuare Flavius? La ce se pot aștepta fanii? 
Da, lucrez la noul roman, intenționez să-l public la începutul anului 2017. Se pot aștepta la multe, cititorii mei, în special la ceva șocant. Va fi o carte plină de suspans, de mister, de situații întoarse pe dos, de personaje controversate și pline de caracter și atitudine. Va fi mult mai diferit decât debutul meu, drama ”Resurecție”, se va diferenția în special prin acțiunea mult mai complexă și de un stil puțin umoristic. Va fi, sper eu, fantastic și la propriu și la figurat.  


Ai vreun mesaj pentru alți scriitori care vor să-și vadă opera pe hârtie de tipar?
Aș avea mai multe mesaje, cu siguranță. Îl voi alege pe cel mai puternic motivant, și anume: Crede în creația ta! Vor fi multe piedici, să nu te gândești că e un drum lipsit de obstacole, ba chiar pornești la unul plin de ele. Asta trebuie să știi de la început. Vor veni multe păreri nefondate, critici fără sens, unele din invidie, poate. Însă numai tu știi ce se află în inima ta, așa că luptă. Nu lăsa capul jos, nu renunța la cuvintele tale niciodată! Și scrie mult, citește mult, de la cei mai buni. Alege-ți niște scriitori care te inspiră și care te educă. Învață de la ei! Și aceștia au fost ca tine și ca mine, au învățat de la cei mai buni.



Ce le-ai transmite tinerilor cititori ai acestui site și totodată, ce le-ai transmite celor care ți-au citit sau îți vor citi romanul de debut?
Cititorilor mei aș vrea să le mulțumesc pentru susținere și pentru mesajele minunate pe care le-am primit, încă aștept părerile voastre pe Facebook, pe pagina mea “Resurecție – Flavius Simion” sau într-un mesaj direct pe  profilul meu. Iar pe cei care încă nu au citit-o sau urmează, și abonații acestui site îi invit să lectureze cât mai multe cărți pentru a trăi mai multe vieți, desigur. Inclusiv “Resurecție”!